Epidemia de coronavirus, izbucnită în China la sfârșitul anului 2019, s-a extins rapid la scară planetară, determinând o reacție generalizată a autorităților în ultima parte a primului trimestru din 2020, prin măsuri de restricționare a circulației și prin stoparea sau reducerea activității pentru domenii întregi de activitate.
„Măsurile adoptate la scară internațională, în vederea atenuării curbei epidemice provocate de virusul SARS-CoV-2, au generat multiple întreruperi în lanțurile de producție, precum și reducerea cererii, concomitent cu deteriorarea generalizată a încrederii. Vârful undei de șoc imprimate de aceste demersuri a fost atins în trimestrul II și s-a reflectat, pe plan local, în contracția cu 10,3% a PIB (variație anuală),” arată datele prezentate în ultimul Raport asupra inflației (noiembrie 2020), elaborat de Banca Națională a României (BNR).
În ceea ce privește serviciile de telecomunicații și IT&C, precum și lucrările de construcții, dat fiind specificul activității, activitatea a rămas robustă, în perioada stării de urgență.
Din perspectiva cererii, contribuția decisivă la restrângerea activității economice din trimestrul II a revenit consumului, afectat, îndeosebi, la nivelul serviciilor. „Impactul imediat a fost indus de cauze practice (măsurile de distanțare fizică și dispariția din piață a cererii pentru anumite produse și servicii ca urmare a sistării unor activități), dar și psihologice (asociate conștientizării individuale a pericolului de îmbolnăvire), toate acestea regăsindu-se, inclusiv, în ajustarea importurilor. Ulterior, reducerea resurselor financiare ale populației și agenților economici concomitent cu deteriorarea așteptărilor cu privire la redresarea acestora au condus la scăderea cheltuielilor curente, prelungind parcursul negativ al cererii,” arată documentul BNR.
Mai atenți la costuri
Analiștii BNR constată o accentuare a conduitei preventive, în sensul renunțării frecvente, în această perioadă, la achiziții de bunuri durabile cu un cost ridicat, cum ar fi autovehiculele ale căror vânzări și-au redus volumul cu peste 35% în trimestrul II. Tendința se reflectă și în scăderea la jumătate a volumului creditelor noi pentru consum comparativ cu trimestrul II din 2019 (rezultat la care a contribuit și înăsprirea standardelor practicate de băncile comerciale).
Restrângerea mobilității populației a favorizat majorarea cererii pentru produse care au rolul de a îmbunătăți calitatea mediului de locuit (bricolaj, amenajări interioare și electrocasnice), în contextul în care populația stă mai mult acasă, dar și intensificarea comerțului online (avans de 64% în trimestrul II), în timp ce vânzările de carburanți s-au redus vizibil (cu peste 20%, variație anuală).
În linie cu evoluția la nivelul UE-27, per total, consumul final al populației a înregistrat însă, o scădere consistentă (cu 11,9%), în condițiile în care măsurile limitative au erodat puterea de cumpărare și, în unele cazuri, posibilitatea fizică de achiziție. Un exemplu în acest sens este oferit de serviciile destinate petrecerii timpului liber, unde activitatea a fost suspendată de către autorități, conducând la o contracție anuală de 68% a cifrei de afaceri pentru serviciile de piață prestate populației.
Cererea externă a scăzut semnificativ
Cele mai citite articole
Exporturile de bunuri s-au redus cu aproape o treime față de volumul înregistrat în trimestrul II din 2019. Acest lucru s-a întâmplat din cauza închiderii, pentru o perioadă determinată, a unor companii autohtone cu pondere importantă în exporturile de produse finite, dar și a unor firme integrate în lanțurile internaționale de producție, afectate fie de ajustări ale cererii, fie de probleme de aprovizionare cu materii prime. „Astfel, peste 60% din restrângerea exporturilor de bunuri a fost imprimată de reducerea la jumătate a livrărilor de autovehicule și de componente de profil. Afectate au fost, de asemenea, exporturile de mașini și echipamente, de aparate de măsură și control, dar și de mobilier și bunuri ale industriei ușoare (cu scăderi de volum cuprinse între 37% și 47% în trimestrul II).”.
Pe o pantă puternic descrescătoare s-au plasat și importurile de bunuri (-20% în termeni anuali), pe fondul restrângerii cererii interne (cu 6,7%), al scăderii necesarului de inputuri pentru producția destinată exporturilor, dar, probabil, și pe seama efectuării, în luna martie, a unor achiziții ample pentru constituirea unor stocuri (în special, de produse alimentare). În schimb, importurile de computere și periferice au crescut cu aproximativ 40% în termeni anuali în trimestrul II, pe fondul promovării procedurilor de lucru la distanță.
Cursul leu/euro a rămas cvasistabil, leul manifestând, chiar, o ușoară tendință de apreciere față de euro în luna iulie, și mai vizibilă în raport cu dolarul. Acest lucru a fost posibil pe fondul optimismului generat de planul major de relansare economică agreat la nivelul UE, care a antrenat și o întărire a euro față de dolarul SUA.
Evoluții pe piața muncii
Criza generată de izbucnirea pandemiei COVID-19 a continuat să influențeze condițiile de pe piața muncii. Totuși, efectele negative au rămas, în linii mari, limitate, fiind mai puțin ample decât se anticipa inițial. Restrângeri ale schemelor de personal au avut loc, în special, în industria prelucrătoare și în servicii de piață (cu precădere, în sectorul HoReCa și activități de transport și depozitare), în timp ce angajări au continuat să fie înregistrate în domeniul IT&C, în construcții și în sectorul sanitar. Rata șomajului BIM a ajuns în trimestrul II, până la 5,4% (+1,2 puncte procentuale față de trimestrul I). Categoria persoanelor ocupate cu un nivel de pregătire redus a cunoscut cea mai importantă contracție în trimestrul II, față de media anului anterior.
„Aceste evoluții, line în raport cu ajustarea amplă înregistrată la nivelul activității economice, reflectă, în bună măsură, influența programelor guvernamentale de sprijinire a ocupării forței de muncă, aproximativ 1 milion de angajați beneficiind de măsura șomajului tehnic în perioada de vârf a crizei.
În contextul reducerii capacității economiei de a absorbi forța de muncă, ilustrată de diminuarea ratei locurilor de muncă vacante, creșterea numărului de potențiali candidați pentru angajare contribuie la o inversare a „raportului de forțe”, în sensul unei puteri mai mari de negociere a angajatorilor în stabilirea condițiilor contractuale, spre deosebire de anii precedenți, când lucrătorii se aflau într-o poziție dominantă. Ilustrative în acest sens sunt și rezultatele unui sondaj realizat de eJobs, care arată o intensificare a concurenței între persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă, mai ales pe segmentul tinerilor (grupa de vârstă 18-24 de ani),” arată raportul BNR.
Șocul indus de pandemie are potențialul de a atrage unele modificări structurale, în sensul creșterii cererii de angajare din partea companiilor care activează în domeniile compatibile cu distanțarea fizică. De altfel, cele mai recente rezultate ale Sondajului DG ECFIN relevă o cerere de forță de muncă mai ridicată în domenii precum construcții, comerțul online, servicii de curierat, activități care pot fi efectuate de la distanță prin intermediul tehnologiei IT&C (telemunca) sau în sectorul sanitar și în activitățile esențiale (producție și comerț de bunuri alimentare, farmaceutice).
În același timp, perspectivele de angajare sunt în continuare nefavorabile în numeroase activități din sectorul serviciilor (cum ar fi transportul aerian, agențiile de turism, industria ospitalității sau serviciile recreative) sau din sectorul manufacturier, pentru care cererea externă este, încă, destul de slăbită.
